Reprezentantii Academiei Romane si deputatul Silviu Prigoana, audiati de CNCD

Bucuresti, 1 martie 2011

COMUNICAT DE PRESA

Academia Romana si Silviu Prigoana audiati la CNCD

Astazi, au avut loc audieri la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii privind plangerea depusa de Romani CRISS in 6 ianuarie 2011 impotriva deputatului Silviu Prigoana, a Academiei Romane, a lui Ionel Haiduc si a lui Eugen Simion cu privire la propunerea legislativa pentru schimbarea terminologiei de “rom” in “tigan”.

Marian Mandache, coordonatorul departamentului de drepturile omului din cadrul organizatiei Romani CRISS, a declarat: “Initiativa deputatului Prigoana, sustinuta de Academia Romana, are un caracter vadit abuziv si discriminatoriu, motiv pentru care, in opinia noastra, legislatia nationala si cea europeana impun constatarea si sanctionarea contraventionala a paratilor. Discriminarea romilor a devenit foarte raspandita, atat in Romania, cat si in alte state europene, iar institutiile abilitate au obligatia de a aplica legea in mod impartial, pentru a repara prejudiciile cauzate si pentru a decuraja asemenea manifestari pe viitor.”

In plangere, Romani CRISS arata in ce mod propunerea legislativa incalca prevederile nationale si europene in materie de nediscriminare: Consiliul legislativ din cadrul Parlamentului Romaniei a aratat in mod corect ca “punerea in aplicare a propunerii legislative analizate, va conduce de o maniera subtila la ideea existentei unei populatii speciale, difierite de celelalte populatii conlocuitoare majoritare, populatie care prezinta trasaturi proprii ce ii confera un statut social/moral diferit si care trebuie sa aiba un tratament juridic/moral deosebit, nu conform principiilor de egalitate consacrate de dreptul international si dreptul Uniunii Europene”, de unde rezulta concluzia – justa si legala – ca aceasta distinctie este, in sine, prejudicianta pentru minoritatea roma si urmareste stigmatizarea acesteia.

Un alt argument prezentat in plangere este ca statul nu poate interveni in sensul reglementarii denumirii pe care ar trebui sa o poarte o minoritate, acest lucru fiind in sarcina membrilor comunitatii in cauza si, nicidecum, o prerogativa administrativa. Totodata, avand in vedere principiul teritorialitatii, legea romana produce efecte in Romania si nu poate altera perceptia existenta la nivelul unor societati straine, astfel incat initiativa este vadit improprie, neputand conduce la efectul dorit – “educarea” cetatenilor straini cu privire la faptul ca romii nu sunt romani.

De asemenea, Conventia-cadru pentru Protectia Minoritatilor Nationale recunoaste si garanteaza persoanelor apartinand minoritatilor nationale dreptul la autoidentificare. Astfel, art. 3 confera fiecarei persoane apartinand minoritatii rome dreptul de a alege liber daca sa fie tratata sau nu ca membru al acestei minoritati, precum si dreptul de a nu suferi un dezavantaj ca urmare acestei optiuni. Ingerinta statului in problematica denumirii minoritatii afecteaza grav esenta exercitarii acestui drept, in conditiile in care statul defineste – intr-o maniera abuziva si dictatoriala – un element esential al identitatii minoritatii romilor. Comitet Consultativ al C.C.P.M.N. a constatat faptul ca “numerosi reprezentanti ai comunitatii rome refuza sa fie denumiti « tigani », in principal din cauza conotatiei peiorative legate de robie”.[1] Comitetul Consultativ mai arata ca “articolul 3 al Conventiei-cadru consacra dreptul, pentru o persoana apartinand unei minoritati nationale, de a alege in mod liber de a fi trata sau nu ca atare. Posibilitatea de a se recunoaste sau nu in denumirea adoptata pentru a desemna minoritatea constituie unul din aspectele esentiale ale acestui drept.”[2]

Plangerea depusa de Romani CRISS face referire si la dreptul la identitate al minoritatilor nationale care este consacrat de Constitutia Romaniei prin art. 6. Intentia de a “limita utilizarea cuvantului « rom »”[3] si de a utiliza in mod exclusiv termenul de “tigan” in plan administrativ constituie o atingere a dreptul la identitate nationala al romilor, in conditiile in care identitatea oricarui grup este strans legata de denumirea pe care o poarta.

Dreptul la demnitate umana – valoare fundamentala in orice societatea democratica – este recunoscut si in legislatia romaneasca in vigoare, respectiv art. 15 din O.G. 137/2000 republicata. Ingerinta nejustificata si abuziva a statului in sensul stabilirii “termenului corect” pentru definirea minoritatii rome este de natura sa aduca o grava atingere dreptului la demnitate umana al romilor. Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului a stabilit ca „separarea unui grup de persoane si tratarea lor in mod diferit pe considerente rasiale poate, in anumite circumstante, sa constituie o forma speciala de afront la demnitatea personala iar aceasta situatie poate fi considerata tratament degradant asa cum este prevazut in Articolul 3 al Conventiei.” [4]

Pentru alte informatii, va rugam sa il contactati pe Marian Mandache, la telefon 0728 878 383 sau email marian@romanicriss.org.